Ce mâncăm dacă avem intoleranță la gluten?

Intoleranța la gluten este o boală autoimună cauzată de consumul de cereale, ale cărei simptome apar la oamenii care au ingerat alimente ce conțin gluten – adică proteina din grâu, secară și orz.

Cercetătorii numesc intoleranță la gluten drept sensibilitate la gluten non-celiacă. Reacția celor afectați de această boală nu este aceeași ca în cazul celor care suferă de boala celiacă, deși simptomele sunt similare. Intoleranța ușoară la gluten poate fi inconfortabilă, dar simptomele sunt trecătoare. Ea nu este o alergie alimentară și consumul de gluten nu determină de obicei situații neplăcute, cu excepția persoanelor care suferă și de boala celiacă.

Glutenul – ce este de fapt și cum te poate afecta

Glutenul este o proteină complexă care se regăsește în grâu, secară, orz și este numitorul comun în cele mai multe dintre produsele pe bază de cereale, consumate zilnic. Se formează în timpul preparării termice a produselor care o conțin. Majoritatea oamenilor nu au nici o problemă atunci când mănâncă alimente care conțin gluten. Totuși, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică, glutenul atacă sistemul lor imun într-un mod ce conduce la distrugerea mucoasei intestinale. Aceasta duce la malabsorbția substanțelor nutritive din alimente și în special a fierului, calciului și acidului folic.

Boala celiacă vs. hipersensibilitatea la gluten vs. alergia la gluten

În ceea ce privește intoleranța la gluten, la un capăt se situează acele persoane care pot consuma toate tipurile de paste, pâine sau bere fără ca sănătatea lor sa fie afectată; la celălalt capăt, sunt acei pacienți care au boala celiacă care nu pot tolera nici măcar cantități mici de gluten, cum ar fi o felie de pâine. În zona de mijloc sunt acele cazuri de intoleranță la gluten manifestate prin simptome sărace sau atipice.

Alte persoane nu vor tolera glutenul și vor experimenta aceleași simptome ca persoanele cu boala celiacă, însă fără răspunsul imun specific și fără afectarea intestinala caracteristică acesteia. Aceasta se numește sensibilitate la gluten non-celiacă. Intoleranța nonceliacă la gluten este mai puțin severă decât boala celiacă. Aceasta nu este însoțită de enteropatie și creșterea permeabilității mucoasei. Unele persoane pot prezenta leziuni intestinale minime, simptomele vor dispărea dacă vor consuma o dietă fără gluten.

Boala celiacă nu trebuie confundată cu alergia la grâu sau gluten, care este o boală mult mai rară și care presupune mecanisme imunitare diferite.

Ce simptome îți poate da intolerața la gluten?

Intoleranța la gluten afectează persoanele de toate vârstele, însă de multe ori debutează în copilărie. Simptomele caracteristice bolii celiace apar ca urmare a leziunilor intestinale cauzate de ingestia glutenului. Diferă de la un caz la altul, de la simptome ușoare care trec deseori neobservate, la simptome și complicații severe care alterează calitatea vieții. Cele care apar și dispar la un anumit interval de timp sunt:

• Balonare abdominală, meteorism, disconfort abdominal, cauzate de maldigestia alimentelor la nivelul intestinului subțire și al colonului (intestinul gros).
• Scaun anormal, de obicei diareic, apos, deschis la culoare.
• Scăderea în greutate, în ciuda unui apetit normal, este mai importantă mai ales în rândul copiilor, care din acest motiv, pot dezvolta subnutriție/malnutriție cu întârziere psiho-somatică.
• Oboseala și astenia fizică sunt rezultatul slabei absorbții de nutrienți de la nivelul intestinului, în special a a fierului care poate cauza anemie (mai ales la adulți).
• Vărsăturile care apar la un anumit interval de la ingestia glutenului sunt mai frecvent întâlnite în rândul copiilor.
• Ca urmare a scăderii absorbției calciului din lumenul intestinal, se poate ajunge la osteoporoză.
• Infertilitate feminină și amenoree, situație ce necesită un consult interdisciplinar gastroenterolog – endocrinolog.
• Pubertatea este deseori tardiva.
• Apar tulburări de memorie, atenție și concentrare, tulburări de ordin psihic, precum iritabilitatea la copii și depresia la adulți.

De asemenea, poți să ai boala celiacă fără să ai deloc simptome. În plus, dacă cineva din familia ta a fost diagnosticat cu această afecțiune, ar trebui să te testezi chiar dacă simptomele nu au apărut încă. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei endoscopii digestive superioare cu biopsii ale intestinului subțire.

Netratată, boala celiacă crește riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer. De asemenea, complicațiile bolii celiace includ ulcerele intestinale.

Sursele de gluten pe care trebuie sa le eviți dacă suferi de intoleranță la gluten sau boala celiacă

Glutenul se găsește mai ales în grâu, griș, orz, ovăz, secară, alac, kamut, malț și de aici ar trebui evitate:

• alimentele obținute din cereale precum grâu, secară, tărâțe, bulgur, orz, ovăz; pâine, paste, crutoane, biscuiți, prăjituri, etc;
• băuturile pe bază de orz și malț, berea și alte băuturi alcoolice;
• unele alimente procesate: conserve cu supă și carne, sosuri pentru salate, sosul de soia, mixurile de condimente, înghețată, batoanele de ciocolată, cafeaua instant, ketchupul, muștarul;
• carnea preparată pane;
• amidon, coloranți artificiali și praf de copt;
• lactatele care conțin lactoza. Pacienții cu boala celiacă netratată sunt deseori intoleranți la lactoză.

De aceea, este bine să citești etichetele produselor pe care intenționezi să le cumperi. Producătorii sunt obligați să furnizeze informații privind ingredientele folosite. De asemenea, acesta este folosit ca aditiv alimentar, sub forma aromelor, ca stabilizator sau agent de îngroșare, astfel că multe alte produse pot conține gluten. Glutenul poate fi folosit chiar și în industria farmaceutică sau în cea cosmetică.

Ce dietă adopți în cazul intoleranței la gluten?

Tratamentul standard pentru intoleranța la gluten îl reprezintă evitarea completă a glutenului pe viață. Respectarea strictă a dietei permite intestinelor să se vindece, conducând în cele din urmă la sfârșitul tuturor simptomelor. Pacienții trebuie să cunoască alimentele care conțin gluten și să învețe să aibă o alimentație echilibrată în ciuda acestor restricții.

Dieta fără gluten necesită foarte multă grijă, întrucât și cantitățile nesemnificative periclitează starea intestinului subțire. Va trebui să renunți la foarte multe dintre alimentele pe care le consumai în mod obișnuit. De aceea, e important să fii atent, pentru că de fiecare dată când renunți la o categorie întreagă de alimente, riști să apară deficiențe nutriționale. Produsele fără gluten au un conținut foarte scăzut de vitamina B, calciu, fier, zinc, magneziu și fibre.

În magazine există o gamă largă de produse etichetate „gluten-free”, însă este recomandat să citești lista de ingrediente chiar și în cazul acestora. Plus că alimentele ambalate, etichetate „gluten-free” nu constituie cea mai bună alegere, fiind hipercalorice și bogate în grăsimi saturate. O astfel de dietă trebuie să se bazeze pe produse naturale. 

• Produse din carne, pește, neprocesate, chiar congelate sau la conservă, însă fără sosuri;
• Produse lactate fără lactoză;
• Ouă;
• Fructe și legume proaspete, congelate sau conservate, fără sosuri, sucuri de fructe, nuci;
• Cereale și pseudocereale: amaranth, hrisca, porumb, linte, psyllium, quinoa, orez, soia, tapioca, mei; 
• Produse de panificație din făină de porumb, făină de soia, făină de linte, de orez, de hrișcă, de mei, de amaranth, de castane; 
• Paste, noodles și tăiței fără gluten; 
• Pasta de tomate, tahini, gem, miere, sirop de arțar, cacao, toate tipurile de oțet fără malț, unele sosuri pentru salate, chipsuri din porumb, floricele, ceai, cafea, vin;
• Amidon din porumb, cartofi sau tapioca.

Alimentația lipsită de gluten trebuie să fie astfel gândită încât să îndeplinească necesitățile organismului și să nu provoace deficiențe de minerale și vitamine. Nu e necesar să adopți o astfel de dietă dacă nu prezinți intoleranță la gluten; cel mai bun test este sa renunți pentru 2-3 săptămâni la gluten și apoi sa îl reintroduci în alimentația ta. Dacă observi schimbări, consultă medicul și fă un test de intoleranță.