Hrișca – un aliment-minune pentru întreaga familie

hrisca aliment minune

Hrișca este un aliment-minune și în acelaşi timp, un medicament. Această plantă, cu o vechime de 8.000 de ani, are nenumărate beneficii pentru organism. Conţine proteine mai bune decât cele vegetale din cereale, iar în condițiile discuţiilor la modă, despre alimente fără gluten, este o alternativă alimentară şi pentru cei cu intoleranţă la gluten.

Luând în considerare aspectul, hrișca este adesea confundată cu cerealele, cu toate acestea, este o plantă ierboasă, ce face parte alături de plante, precum quinoa, chia, acacia, amarantul, din grupul pseudocerealelor. Crește pe terenuri puțin fertile, chiar acide, dar care trebuiesc bine drenate. De asemenea, nu îi priesc zonele cu temperaturi ridicate.

Știați că… boabele de hrișcă în starea lor naturală, nemăcinate, conțin aproximativ 12,6% proteine?

hrisca cu iaurtHrișca are un conținut ridicat de proteine, datorită căruia poate reprezenta un substitut foarte bun pentru carne, glucide şi foarte puține lipide. 70-80% din masa fructelor de hrișcă este reprezentată de amidon, în care 25% este amiloza și 75% amilopectina. Proteinele se află într-un raport de 18% (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numără gluteina și globulina. 

Conţine fosfor, iod, calciu, magneziu şi vitaminele din grupa B, microelemente esenţiale pentru o bună funcționare a organismului. De asemenea, este o sursă foarte importantă de aminoacizi esenţiali precum arginina, lizina, threonina, triptofanul, cisteina.

Conținutul în minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu. Un rol deosebit îl au compușii cu valoare antioxidantă cum este rutinul și taninurile. Hrișca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului din care se obține rutozidul.

Hrișca medicament oferit de mama natură

S-a constat în urma unor studii că hrișca are un rol important în menținerea nivelului scăzut de glucoză, datorită unui tip de inositol, implicat în mecanismele secundare de reglare a sintezei de insulină, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativă alimentară dar și un supliment „medical” pentru diabetici. Pentru diabetici, un amestec de hrișcă cu iaurt (lăsat peste noapte pentru fermentat) este recomandat, fiind extrem de eficace.

Nutriţioniştii recomandă introducerea în alimentaţia zilnică a acestei plante întrucât are o mulţime de beneficii.

  • Hrișca are proprietăți antimutagene și antitumorale – Compușii fenolici, vitaminele, oligoelementele și fibrele alimentare conținute în boabele sale au darul de a scădea semnificativ probabilitatea de a face numeroase forme de cancer, cancer colo-rectal, cancer gastric, cancer esofagian sau pulmonar. Se recomandă consumul de hrișcă măcar de 4 ori pe săptămâna, în amestec cu unele cereale cum ar fi grâul, orzul, ovăzul, secara.
  • Îmbunătăţeşte memoria, este supranumită „alimentul creierului” – Consumul de hrișcă previne degenerarea celulelor sistemului nervos, stimulează circulația cerebrală și favorizează menținerea funcțiilor de memorie și raționament, nealterate până la vârste înaintate.
  • Este un bun inamic al depresiei – Consumată frecvent, ajută la ridicarea nivelului de dopamină. Terciul de hrișcă cu lapte cu rol în combaterea diabetului, are rol în creșterea secreției unui neuromediator – dopamina – cu rol în combaterea depresiei.
  • Previne litiaza biliară – Hrișca nedecorticată face parte dintre alimentele foarte bogate în fibre insolubile și ca atare are un puternic efect preventiv în formarea calculilor în colecist. Alături de hrișcă, se mai recomandă și consumul de grâu, orz, secară și ovăz integral.
  • Previne accidentele vasculare – Rutinul și polifenolii conținuți din abundență de hrișcă sunt un puternic ajutor pentru menținerea rezistenței și elasticității vaselor de sânge. Aceste substanțe, ingerate prin consumul zilnic de hrișcă, cca 50 grame pe zi minimum, protejează împotriva accidentului vascular.
  • Scade colesterolul și trigliceridele – O dietă bogată în hrișcă este de natură să țină sub control nivelul colesterolului negativ (LDL) și scade procentajul de trigliceride din sânge. Iar colina conținută de hrișcă, ajută la reducerea și la stabilizarea valorilor tensiunii arteriale.
  • Împiedică evoluția ischemiei cardiace – Flavonoidele conținute de hrișcă stopează îngroșarea arterelor coronare, previn formarea trombilor, fiind recomandate și ca adjuvant în tromboflebită.
  • Obezitate – Hrișcă este bogată în fibre alimentare insolubile, în lizină (un aminoacid esential), în magneziu, în cupru organic, în vitamine din complexul B. De asemenea, conține substante cu efect diuretic, care reduc excesul de apă din corp.

Datorită compoziței sale, hrișca este inclusă în alcătuirea unor meniuri variate, în dietele multor boli, iar recent a fost inclusă în curele de slăbire.

hrisca aliment important

Hrișcă, aliment important

Hrănitoare, aromată, gustoasă chiar, hrișca este un aliment întâlnit în bucătăria multor popoare, mai mult sau mai puțin asiatice. Se consumă plantele verzi, plantulele (de 5-7 zile), și fructele, care sunt tari, asemănătoare cu semințele de floarea soarelui, dar mult mai mici ca dimensiuni, denumite științific achene.

Semințele de hrișcă sunt aromate și ușor dulcegi. Ele pot fi consumate crude, fierte sau prăjite, simple sau în amestec cu alte alimente, sau ca făina, de asemenea în numeroase combinații.

Deși nu este o cereală, hrișcă are calitățile făinei de grâu integrale. Este de fapt superioară grâului din multe puncte de vedere: conține mult mai puține glucide, nu conține gluten, conține cantități mari de aminoacizi esențiali, fier, seleniu și mai mult calciu, cantități impresionante de antioxidanți și se prezintă ca o alternativă la grâu pentru cei care au intoleranță la cereale.

  • Foarte gustoase sunt galetele franțuzești făcute din „făina neagră – ble noire”.
  • În Japonia, hrișca este la mare preț, fiind o adevarată artă să se prepare taițeii soba de diferite dimensiuni. Japonezii consumă cu mare plăcere și planta verde, în special în primele stadii de dezvoltare.
  • De asemenea, Coreea este o mare consumatoare de hrișcă, din făina căreia se obțin nenumărate tipuri de tăiței, supe și jeleuri.
  • În Rusia și Polonia hrișca este inclusă de asemenea în numeroase rețete.

Din făina de hrișcă se poate face pâine, prăjituri și biscuiți. Mierea obținută din florile de hrișcă este brună și extrem de parfumată.

Consumată cu iaurt grecesc şi miere sau încorporată în anumite feluri de mâncare pentru a înlocui anumite cereale, hrișca aduce o sumedenie de beneficii sănătăţii.

Cine ar trebui să evite consumul de hrișcă?

Există două probleme legate de consumul de hrișcă. Prima problemă este fagopyrismul, o afecțiune care constă în fotosensibilizarea acută a pielii, datorată consumului de plantă verde în cantități mai mari, sau a sucului extras din planta verde. Boala este datorată compusului denumit fagopyrină, persoanele cu pielea mai albă având în mod evident cel mai mult de suferit. Simptomele pot să dispară în câteva zile.

A doua problemă este cauzată de alergiile la hrișcă. Ea însăși este un alergen fatal, în special pentru populațiile asiatice, cu predominanță în Japonia și Coreea, provocând șoc anafilactic.

Favorite 0
Vezi favorite Continuă cumpărăturile