Proteinele din lactate – prieteni sau dușmani?

Lactatele sunt în topul subiectelor controversate din nutriție. Unii nutriționisti spun că sunt rupte din Rai, alții spun că sunt cei mai abili sabotori ai sănătății. Pe cine să crezi?

Pe de o parte ne amintim cu drag de bunicii nostrii, care creșteau vaci și oi, consumau lactate zilnic și erau sănătosi până la adânci bătrâneți. Iar pe de altă parte auzim astăzi despre intoleranţă la lactoză şi fel de fel de probleme de alergii, imunitate scăzută, congestie limfatică, corelate cu consumul de lactate. Auzim despre cât de bogate în calciu și proteine sunt lactatele, dar și cât de ineficiente sunt ele pentru consumul uman. Este normal să nu știi pe cine să mai crezi.

Pentru a înțelege adevărul, trebuie să îți înțelegi corpul, abia apoi modul în care acesta interacționează cu lactatele și câteva aspecte foarte importante legate de proteine, în general.  Iar apoi îţi va fi simplu să înţelegi cât de folositoare sau nefolositoare sunt pentru tine proteinele din lactate.

Primul lucru pe care merită să îl înţelegi este că organismul uman NU foloseşte proteinele aşa cum le luăm din alimente. Când te uiţi la proteinele din lactate şi le admiri pentru faptul că sunt proteine complete, pierzi din vedere detaliul de mai sus. Să îţi explic de ce. Corpul tău nu foloseşte proteinele aşa cum sunt ele, ci foloseşte aminoacizii din proteine. Tot ce identifici tu drept proteine sunt structuri mai simple sau mai complicate de aminoacizi. Proteinele animale, pot avea zeci de mii de aminoacizi per moleculă. Pentru a le putea folosi, corpul tău trebuie să le spargă complet, şi să folosească aceşti aminoacizi, să îi reasambleze după legile proprii şi să îi transforme în proteine umane.

Proteinele din lactate sunt, de departe, cele mai complexe proteine, deoarece scopul lor este de a susţine creşterea unui organism nou. Pentru corpul tău asta înseamnă că va depune cel mai mare efort pentru digestia lor, deoarece va avea de spart până la nivel de aminoacizi, cea mai complexă structură proteică dintre toate,  cazeina. Mai complexă decât carnea. Observi cât de mult schimbă acest detaliu lucrurile? Pentru că acum, când ne uităm la proteinele din lactate, nu ne mai uităm la cât de “complete” sunt (vorbim imediat despre ce înseamnă complet), ci ne uităm la eficienţa extragerii şi utilizării lor şi la câtă energie se pierde în acest proces.

Un alt aspect ce merită discutat este adoraţia pentru lactate deoarece acestea conţin “proteine complete”. Proteinele din lactate sunt considerate complete deoarece conţin spectrul complet de aminoacizi necesari corpului tău. Este oare acest detaliu unul foarte valoros?  Poţi afla răspunsul singur, dacă faci următoarea analogie: când mergi la piaţă,  cu lista de legume, fructe, pâine, lactate, carne, orice cumperi tu, doreşti musai să cumperi totul de la o singură tarabă, dintr-un singur magazin? Sau cumperi legumele dintr-un loc,  pâinea din altul, fructele din altul,   totul pe alese, de unde este mai bun? La fel se întâmplă cu proteinele.   Termenul de “proteină completă” nu este suficient pentru a putea declara o proteină ca fiind valoroasă. Cu atât mai mult la lactate,  unde vorbim de proteine extrem de complexe, pentru a căror digestie corpul tău lucrează cel mai mult dintre toate alimentele, pentru a le sparge complet şi asimila.

Nu degeaba, în Germania există o vorbă “brânza închide stomacul”.   Brânza, conţinând o cantitate mare de cazeină, necesită unul dintre cei mai lungi timpi de digestie, deci necesită unul dintre cele mai mari consumuri de energie, pentru a fi digerată. 

Aminteşte-ţi acest detaliu: complet nu înseamnă eficient. O proteină completă nu este cea mai valoroasă dintre proteine, pentru că vei plăti un preţ mare pentru digestia şi absorbţia ei. Corpul tău nu vrea o proteină completă şi complexă, la care să muncească ore întregi să o desfacă până la nivel de aminoacizi, cu pierdere de energie. Corpul tău vrea aminoacizi uşor asimilabili, pe care să îi asambleze în proteinele specifice corpului tău.

Proteina pe care o iei din lactate nu seamănă cu proteina pe care o are corpul tău. Digestia cazeinei se aseamănă cu un proces în care îţi dau un castel lego gata construit (proteina din lactate), te pun să îl desfaci complet până la ultima piesă (stomacul şi intestinul subţire sparg proteinele până la nivel de aminoacizi), iar apoi te pun să reasamblezi toate piesele de lego într-o formă complet nouă, un alt castel, care reprezintă proteina umană.

Nu era mai simplu dacă îţi dădeam din start piesele de lego gata desfăcute? Salvai multă energie şi timp.

Ei, bine, asta conţin plantele în mare parte: structuri simple de lego sau chiar piesele separate de lego, adică aminoacizii pe care îi doreşte corpul tău.

Îţi faci o idee cât de multă energie salvează corpul tău, astfel?

Nu degeaba, în Natură, animalele cele mai musculoase şi mai impunătoare consumă… verdeaţă. De unde şi-o lua elefantul proteinele şi forţa? Dar calul? Dar ursul grizzly care consumă doar 3% carne (şi aceea grăsime din somon) şi în rest iarbă şi fructe de pădure? Dar gorila?

Este imposibil să duci lipsă de proteine când te hrăneşti cu surse vegetale. Plantele sunt fabrici de aminoacizi! Ele produc toţi aminoacizii necesari corpului tău, prin simplul proces al fotosintezei.  Inclusiv pe cei esenţiali, pe care tu nu îi produci. Singura ta grijă este să incluzi în alimentaţie o paletă cât mai diversificată de fructe, legume, nuci şi seminţe, iar în acest mod să acoperi întreg spectrul de aminoacizi necesari regenerării organismului.  Plus, cadou din partea Naturii, obţii aceşti aminoacizi cu un minim de consum energetic, din partea corpului tău.

Adoraţia pentru proteinele din lactate este, aşadar, un balon umflat cu pompa, în primul rând din motive comerciale, deoarece lactatele sunt deosebit de gustoase, şi, în consecinţă, una dintre industriile cele mai puternice din lume. Cu un lobby pe măsură, am putea adăuga.

Sănătatea ta, energia ta, se obţin când oferi organismului proteine uşor de digerat şi integrat,  cu efect alcalinizant, aşa cum ţi le-a oferit Natura. Sub formă de produse de origine vegetală.

Înţelepţi erau bunicii noştri, care ţineau toate posturile din an!  

Cum preparăm lapte vegetal acasă?

Laptele vegetal este unul dintre alimentele cel mai ușor de preparat acasă. Nu ai nevoie de foarte multă pricepere sau îndemanare! Ai însă nevoie de un blender bun și puțină fantezie! Indiferent de rețeta pe care o alegi, trebuie să știi că majoritatea nucilor sau a semințelor necesită să fie înmuiate în prealabil.

Am pregătit pentru tine un scurt ghid, util în toate rețetele ce necesită nuci sau semințe înmuiate.

Cantitățile din rețete sunt indicative și poți să le ajustezi în funcție de calitatea nucilor sau a semințelor sau în funcție de gustul tău, dacă dorești ca laptele să aibă un gust mai intens sau o consistență mai cremoasă. Pașii pe care va trebui să îi urmezi sunt însă aceiași:

Nuci/semințe + apă + sare + îndulcitor si/sau arome (opțional) + blender = 

 

Într-un bol lasă 100 gr de alune la înmuiat peste noapte sau minim 8 ore. Scurge apa, clătește-le și amestecă-le în blender cu 500 ml apă, un praf de sare și îndulcitorul preferat (optional). Strecoară-l și pulpa păstreaz-o pentru alte preparate. Laptele de alune poate fi păstrat la frigider timp de 4-5 zile.

 

Amestecă în blender 1 cană de caju hidratat (minim 2 ore) împreună cu 4 căni de apă, un praf de sare și optional 1-2 liguri de sirop de arțar (sau alt înducitor) și puțină vanilie. În funcție de puterea blenderului, va fi sau nu nevoie să strecori laptele. Acesta poate fi păstrat la frigider timp de 3-4 zile iar pulpa rămasă este delicoasă în deserturi.

 

Rețeta de lapte de migdale este foarte puțin laborioasă, are 100% șanse de reușită, iar costurile sunt scăzute. Se prepară extrem de ușor și repede și poți să îi dai gustul pe care ți-l dorești: mai dulce, mai concentrat, cu arome sau nu. Rețeta de bază o gasești AICI iar pulpa de migdale rămasă o poți folosi la deserturi. Laptele de migdale poate fi păstrat la frigider 2-3 zile.

Laptele de cocos este delicios și se poate prepara în 3 modalități:

 

Din nucă de cocos matură, cea maro

Din nucă de cocos tânără

Din fulgi de cocos (nu deshidratați)

Dacă alegi să pregătești laptele din nucă de cocos proaspătă, ar trebui să știi că, dacă apa de cocos din interior are un gust ciudat, nuca de cocos nu mai este chiar proaspătă și nu o mai poți folosi.

Nuca de cocos matură are 3 găuri. Testează cu un cuțit care dintre ele este mai moale, scobește-o și scurge apa din interior. Gustul ar trebui să fie plăcut și prospăt. Dacă însă are un gust ciudat, sfatul nostrum este să nu o folosești, pentru că deja este veche.

Pasul 2. Lovește puternic nuca cu un ciocan, pană se crapă și învelișil exterior se poate curăța. Taie în bucăți mai mici miezul. Dacă intenționezi să folosești pulpa rămasă la deserturi și vrei ca acestea să aiba o culoare alb perfecta, gen batoane de cocos, trebuie să îndepărtezi și partea maro a miezului de cocos.
Pasul 3. Într-un blender, amestecă miezul de la 1 nucă de cocos cu 900 ml apă si optional 1-2 curmale sau alt indulcitor natural, pana ajunge la consistenta de lapte. Strecurăm bine printr-o sită, un săculeț sau chiar prin tifon și păstrăm pulpa pentru alte rețete.

Lapte de cocos din nucă tânără
Pasul 1
: Sparge nucă de cocos tânără cu ajutorul unui cuțit de tip.
Pasul 2: Scurge apa de cocos. Dacă nuca de cocos este de calitate, apa va avea un gust delicious! O poți consuma ca atare sau poți folosi apa la preparearea laptelui. Scoate miezul de cocos cu ajutorul unei linguri și curăță-l de impurități.
Pasul 3 Într-un blender, amestecă miezul de la 1 nucă de cocos cu 600 ml apă si optional 1-2 curmale sau alt indulcitor natural, pana ajunge la consistenta de lapte. Strecurăm bine printr-o sită, un săculeț sau chiar prin tifon și păstrăm pulpa pentru alte rețete.
Lapte din fulgi de cocos
Este cea mai simplă metodă de obținere a laptelui de cocos, însă vei avea nevoie de fulgi care să nu fie uscați sau deshidratați.

Amestecă în blender 150 gr de fulgi de cocos, cu 600 ml apă și, optional curmale sau indulcitor natural și mixează pana obții un lapte fluid. Strecurăm bine printr-o sită, un săculeț sau chiar prin tifon și păstrăm pulpa pentru alte rețete.

Laptele de nucă de cocos poate fi păstrat la frigider timp de 3-4 zile. Laptele de nucă de cocos se va separa. Este un proces natural și va trebui să îl agiți înainte de consum.

Nucile sunt de asemenea o sursă excelentă de acizi grași esențiali Omega 3, numai un sfert de cană acoperind peste 90% din necesarul zilnic recomandat. Sunt de asemenea o sursă bună de grasimi benefice mononesaturate. Conform unui studiu efectuat de Joe Vinson, Ph.D., de la Universitatea din Scranton, nucile „românești” au de două ori mai multi antioxidanți decât orice alte nuci asemănătoare! Ăsta da motiv de mândrie! Găsesti AICI o rețetă delicioasă.

 

Laptele de susan, dintre toate variantele de lapte vegetal, este cel mai bogat în calciu. În plus, este o sursă importantă de proteine, magneziu, cupru, zinc, mangan, fier, seleniu, fosfor, vitamina B1 și B6. Doar o lingură de semințe de susan conține 88 mg de calciu. Rețeta o găsești AICI.

 

Este un lapte la fel de ușor de preparat și este și foarte ieftin. În plus, este o sursă extraordinară de Omega 3. Rețeta este foarte simplă și o găsești AICI.

 

Dacă nu ai un aparat special pentru lapte vegetal, poți înmuia ½ cană cu boabe de soia în apă peste noapte. A doua zi, scurgi și clătești boabele și le amesteci în blender cu 4 căni de apă și puțină sare. După ce ai obținut un amestec omogen, strecori laptele și îl fierbi la foc mediu timp de 20 minute. După ce se răcește, îl poți îndulci după preferințe. Laptele de soia poate fi păstrat la frigider până la patru zile.

Indiferent de rețeta pe care o folosești, vei avea nevoie de un blender sau un aparat special pentru prepararea laptelui. Cu cât un blender are o putere mai mare, cu atât laptele și celelalte preparate vor fi gata mai repede, vor avea o textură mai cremoasă și, cel mai important, ingredientele nu se vor încălzi în timpul procesului de preparare și îți vor păstra mai bine nutrienții. Îți recomandăm să folosești un blender cu o putere de minim 600W, ideal 1000W.

Ghidul băuturilor vegetale

Laptele vegetal poate fi obținut din soia, ovăz, migdale, nucă de cocos, cânepă, orez, caju, mei și chiar susan, deci cu siguranță vei găsi o alternativă pe gustul tău. Dacă te descurci în bucătărie și te simți creativ, este chiar foarte ușor să îți prepari acasă propriul lapte vegetal iar pulpa rămasă de la filtrarea laptelui vegetal este nemaipomenită, bogată în fibre, proteine, minerale, vitamine și antioxidanți, iar pe baza ei se pot pregăti o grămadă de preparate absolut delicioase. Găsești aici o rețetă rapidă și ușoară pentru preparearea laptelui de migdale acasă.

Dar pentru că există multe opțiuni disponibile, hai să aruncăm împreună o privire rapidă asupra lor!

 

Lapte de soia – alegerea clasică

Laptele de soia este o alegere clasică, disponibilitatea pe scară largă făcându-l una dintre cele mai populare băuturi vegetale. Se poate folosi  în băuturile calde sau în alte preparate precum frișca vegetală sau crema de vanilie.

Are un impact mult mai mic asupra mediului, comparativ cu laptele de vacă. Este moderat în calorii și este o sursă bună de proteine. Deasemenea, există pe piață variante de lapte de soia îmbogățit cu calciu sau cu diferite arome.

Laptele de soia conține compuși numiți izoflavone și fitosteroli, care pot reduce riscul de cancer, boli cardiovasculare și osteoporoză. Este versatil și poate fi utilizat fără restricții pentru gătit, coacere sau cafea.

 

Laptele de migdale – bogat în nutrienți

Profilul nutritiv al laptelui de migdale este cu totul diferit de cel al laptelui de soia sau al laptelui de vacă. Grăsimea din laptele de migdale este o grăsime nesaturată sănătoasă. În plus, laptele de migdale conține și antioxidanți puternici. Are un gust delicat, ușor de nucă și este ideal pentru rețetele de mic dejun sau cu cereale.În funcție de marcă, laptele de migdale poate fi mai mult sau mai puțin puțin potrivit pentru a fi utilizat în cafea, din cauza consistenței. Din punct de vedere ecologic, un pahar de lapte de migdale necesită multă apă pentru cultivarea migdalelor. Cu toate aceastea, cantitatea de apă necesară este mai mică decât cea necesară pentru producerea laptelui de vacă.

 

Laptele de nuci Macadamia – alternativa creativă

Mai recent creat decat celelalte alternative, laptele din nuci Macadamia încă nu este disponibil pe scară largă. Acest lapte de nucă are un conținut scăzut de calorii, dar și un profil nutrițional foarte scăzut în ​​proteine ​​și în carbohidrați. Are un gust excelent și este potrivit în special pentru deserturi și cafea.

 

Lapte de caju – o descoperire cremoasă

Laptele de caju are gust de nucă și este potrivit pentru gătit și coacere. Grăsimea conținută este în cea mai mare parte grăsime nesaturată sănătoasă iar o cană de lapte de caju are doar aproximativ două grame de carbohidrați. Este potrivit pentru și pentru cafea iar în latte-uri este minunat și datorită texturii sale mai dense.

 

Lapte de orez – excelent în cazul alergiilor

Laptele de orez este mai puțin probabil să provoace alergii alimentare în comparație cu orice alte lapte, deoarece nu conține gluten și nu conține oleaginoase.  Are un gust natural dulce și poate fi folosit pentru gătit și coacere.

Caloriile din laptele de orez provin în cea mai mare parte din carbohidrați și are foarte puține proteine ​​sau grăsimi. Deoarece laptele de orez este un lapte destul de fluid, este mai puțin potrivit pentru cafea.

Ca și în cazul laptelui de migdale, laptele de orez necesită mai multă apă pentru producere decât alte tipuri de lapte vegetal.

 

Laptele de alune – un deliciu pentru papilele gustative

Comparativ cu alte alternative, laptele de alune are ceva mai multe calorii și nu la fel de multe proteine. Are însă o aromă delicioasă de nucă, ceea ce îl face o alegere excelentă pentru produsele coapte sau pentru cafea.

 

Laptele de ovăz – prietenos cu mediul înconjurător

Laptele de ovăz este ușor dulce, cu o consistență fluidă, similară cu cea a laptele de origine animală cu conținut scăzut de grăsimi. Conține o cantitate moderată de calorii și are mai multe proteine ​​decât majoritatea laptelui vegetal. De asemenea, are mai multe fibre decât alte tipuri de lapte. Totuși, laptele de ovăz are mai mulți carbohidrați și zahăr decât multe alte tipuri de lapte vegetal și, chiar și neîndulcit, trebuie consumat cu precauție de catre persoanele cu diabet zaharat. Este totuși potrivit pentru gătit și coacere. Dintre toate tipurile de laptele vegetal disponibile pe piață, laptele de ovăz este una dintre opțiunile cu cele mai puține efecte negative asupra mediului.

 

Laptele de cânepă – o sursă bună de acizi grași omega-3

Laptele de cânepă este obținut din semințele plantei de cânepă. Este sărac în carbohidrați și bogat în grăsimi – dar majoritatea sunt grăsimi nesaturate sănătoase. Laptele de cânepă este bogat în

acid alfa-linolenic omega-3 care susține buna funcționare a inimii și a creierului. Este potrivit pentru gătit și pentru coacere și are un gust ușor de nucă.

 

 

Laptele de cocos – excelent pentru gătit

Laptele de nucă de cocos este ideal pentru gătit și coacere. Este cremos, sățios și oferă preparatelor o aromă delicioasă. Îl poți folosi în tot felul de rețete  – de  la curry la supe de legume, smoothie-uri, budincă de semințe de chia și chiar la prepararea înghețatei.

Laptele de cocos din conservă este ideal pentru gătit!

Pentru cereale, smoothie-uri  sau cafea, folosește laptele de cocos la cutie

“Ceaiul ne face fericiţi” spunea Regina Maria

Planta de ceai este originară din partea de sud-est a Asiei, fiind utilizată pentru prima oară de chinezii din provincia Yunnan atât la prepararea băuturilor, cât și a mâncărurilor. Ceaiul are o mare importanţă pentru civilizațiile asiatice, existând și legende despre cum acesta a fost descoperit. Se spune că împăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea apă fierbinte dintr-un bol la umbra unui copac. Câteva frunze au căzut în bolul împăratului și au făcut apa să-și schimbe culoarea. Curios din fire, Shennong a sorbit și a fost plăcut surprins de aroma proaspătă și proprietățile revigorante ale băuturii. Astfel că a creat un nou obicei la curtea sa, curând adoptat de întregul său popor. „Nu îmi pasă de nemurire, ci numai de gustul ceaiului” – Lu Tong, poet chinez

Ceaiul a fost folosit dintotdeauna în medicina alternativă pentru a trata diverse boli și alergii. Este soluția ideală pentru protecția organismului împotriva bolilor de inimă sau chiar a Alzheimerului. Iar ceaiurile bio reprezintă cea mai sănătoasă alegere, fiind 100% naturale, fără aditivi și coloranți sintetici, cu arome naturale obținute exclusiv din fructe și plante.

Selecţia atentă de ceaiuri bio propusă de GoVeggie.ro face bine atât trupului, cât și sufletului:

  • Gama BioFarmland vine cu combinații de plante organice românești culese și produse manual, pentru sănătatea femeilor, conținând coada șoricelului, gălbenele, salvie, soc, albăstrele, mentă, cicoare, melisă, isop, echinacea, cimbrișor, busuioc, coajă salcie, semințe mărar, păpădie, pătlagină, troscoțel, sunătoare, roiniță, musețel, levănțică, hamei, verbena, frunze de nuc, frunze de mure, cozi de mere, fructe, flori și frunze de păducel, flori de salcâm, petale de floarea soarelui, petale de mac și multe altele.
  • Gama Farmacia Naturii propune ceaiuri funcționale care contribuie la sănătatea organelor interne, având multiple beneficii: antiinflamator gastrointestinal, renal și biliar, antihemoroidal, antitumoral, efect detoxifiant și reglator al activității cardiace, antistres și insomnie, imunitate, reglator al glandei tiroide și al diabetului.
  • Gama Shoti Maa Sundial este o colecție ayurvedică de ceaiuri 100% organice din ierburi și condimente, care-ți aprind lumina interioară, te energizează, te fac bine și îți redau energia și echilibrul natural.
  • Gama Yogi Tea vine cu blenduri ayurvedice bio pentru o stare de zen: turmeric, scorțișoară și ghimbir, salvie și oregano, lemn dulce, cardamom și verbină, ghimbir și lămâie, merișor & hibiscus, matcha cu lămâie, iasomie, ginseng, coajă de lămâie și petale de trandafiri, coji de portocale și musețel, ardei dulce și cacao, lemongrass și kombucha, hibiscus, piper, ghimbir și rădăcină aromată de angelică, frunze de zmeur, levănțică și oregano.
  • Bauturile bio instant Raab reprezintă un substitut delicios al cafelei și conțin turmeric, matcha, lucuma, zahăr din flori de cocos și scorțișoară.

Te invităm, așadar, să alegi de pe www.goveggie.ro ceaiul bio preferat și să-ți oferi câteva momente de relaxare, fiindcă acum bucuria naturii este la tine în ceașcă!

Pâinea care ne însănătoșește

Originară din Egipt, unde a fost creată acum cca 3.500 ani, pâinea cu maia are multe beneficii pentru sănătate. Maiaua este un produs din făină și apă care fermentează îndelung cu ajutorul unor bacterii numite Lactobacillus ce consumă zahărul și formează gaze de dioxid de carbon și hidrogen. Maiaua este săracă în drojdie, comparativ cu drojdia comercială. Folosirea drojdiei comerciale este o metodă rapidă de dospire, dar inferioară din punct de vedere nutrițional. În urma fermentării acesteia rezultă alcool, valoarea nutritivă a cerealelor folosite scăzând și pâinea fiind greu de digerat. Pe când pâinea cu maia oferă o calitate superioară, asigură un panel nutrițional benefic și un gust deosebit. Un alt avantaj este acela că, spre deosebire de pâinea obținută cu drojdie comercială care se alterează repede, pâinea cu maia continuă pentru mai multe zile să se îmbunătățească nutritiv fiindcă drojdia naturală din interiorul ei încă mai ‚lucrează’. În plus, atât aroma, cât și textura sunt superioare, coaja pâinii cu maia fiind mai crocantă, iar miezul mai elastic și aerat.

Mai ai nevoie și de alte motive pentru a folosi maiaua în locul drojdiei?

  • Maiaua ajută să se producă o fermentație naturală, proteinele din gluten fiind dezactivate parțial sau chiar total, ceea ce face pâinea mai ușor digerabilă.
  • Calitățile nutriționale ale pâinii cu maia cresc de la o zi la alta, datorită faptului că drojdia naturală încă fermentează.
  • Este benefică pentru flora intestinală recreând bacteriile digestive.
  • Are un indice glicemic scăzut fiind indicată diabeticilor sau celor care își doresc să aibă o greutate echilibrată.
  • Este ideală pentru copii, cărora nu li se recomanda încă produsele cu gluten – acesta ducând la anemie sau la pierderea nutrienților din corp.

 

Unde putem găsi o maia de calitate?

Gustul pâinii cu maia este ușor acrișor și are o aromă distinctă de pâine țărănească, lucru datorat prezenței acizilor lactici și acetici produși de lactobacili. În timpul dospirii pâinii cu maia, târâţa din făină este spartă, eliberând nutrienții în aluat. Pentru a te bucura la maxim de beneficiile nutritive ale pâinii preparate cu maia, recomandarea noastră este www.GoVeggie.ro, unde găsești maia lichidă bio din secară Biovegan 150g! Te scutește de crearea propriei maia, de care poate nu ai timp să te ocupi hrănind-o zilnic.

Hai, curaj, vei pregăti prima ta pâine cu maia!

Pentru rezultate garantate trebuie să urmezi instrucțiunile primite din modul de preparare și neapărat să fie cald în spațiul de lucru.

Mod de preparare: amestecă 1 plic de extract din maia lichidă bio din secară Biovegan, 500g făină de grâu, 500g făină de secară, 2 plicuri de drojdie Biovegan (18g), 2 lingurițe de sare, 750ml apă călduță, 1 linguriţă de zahăr. Frământă foarte bine și lasă compoziția la dospit 2 ore într-un loc cald. Frământă încă o dată și pune-o într-o formă de copt unsă cu ulei. Aşeaz-o în cuptorul rece, alături de un vas cu apă, și coace-o la o temperatură de 200°C timp de o oră. Apropo, poți rafina gustul pâinii adăugând în prealabil în aluat 100g ceapă călită, 100g semințe de in, 100g diferite nuci sau 1 lingură de condimente.

Un român mănâncă anual 90 kg pâine. Cât de sănătoși am fi dacă am înlocui pâinea din comerț cu cea preparată cu maia, la noi acasă…nu-i așa?

Grâul cu gust de carne

Nietzsche spunea: „Eu cred că vegetarienii cu regulile lor de a mânca mai puțin și mai simplu, au fost mai utili decât toate sistemele noastre morale.” Fie că este vorba de motive culturale, etice sau legate de sănătate, veganismul și vegetarianismul au luat amploare în ultimul deceniu, inclusiv în România. Cu toate acestea, limitările nutriționale ale acestor diete au creat dezbateri intense, ajungându-se la concluzia că adepții acestui stil de alimentație (vegană sau vegetariană) trebuie să consume mai multe tipuri de produse pentru a-și asigura aportul optim de nutrienți. Se presupune că acest regim de viață vine împreună cu o serie de carențe de diferiți nutrimenti, printre care Fier, Zinc, Calciu, vitamina B12…însă să nu uităm avantajele:

  • Alimentația bogată în fibre înseamnă și un aport important de antioxidanți, minerale și vitamine
  • Lipsa grăsimii animale te protejează de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și diabet
  • Risc redus de dezvoltare cancer, fiindcă, în general, vegetarienii nu fumează, beau mai puțin alcool și au mai multă activitate fizică decât carnivorii.

Dacă discutăm despre carne, unele dintre cele mai populare substitute ale ei la nivel mondial sunt soia, tempeh și şeitanul. În timp ce soia a devenit un aliment comun, seitanul nu este atât de cunoscut în țara noastră, în ciuda beneficiilor sale pentru sănătate. Seitanul este foarte popular printre vegetarieni pentru că, după ce este gătit, se aseamănă la textură și consistență cu carnea: este dens, dar, în același timp, se topește în gură și are un conținut scăzut de grăsimi. Se mai numește și gluten, carne de grâu, proteină din grâu sau gluten de grâu. Deși este obținut din grâu, nu te duce cu gândul la făină sau pâine. Două ingrediente stau la baza preparării seitanului: făina din grâu cu conținut mare de gluten și puțină apă – secretul este să se elimine, prin spălare, amidonul. Gustul seitanului este delicat și unic, însă se schimbă în funcție de condimentele folosite și rețeta în care este introdus.

Origine şi istorie

Seitanul își are originea în China, Japonia, Vietnam și alte țări din Asia de Est și de Sud-Est încă de la începutul secolului al VI-lea. Este foarte apreciat de budiști, care sunt, de regulă, vegani sau vegetarieni. Se spune că termenul seitan provine din alăturarea a două cuvinte: sei, adică „făcut din” (sau „corect / adecvat”) și tan, care în japoneză înseamnă „proteină”.

 

Iată și valorile nutriționale pentru aprox. 30g seitan:

  • Calorii: 104
  • Proteine: 21g
  • Grăsimi: 1g
  • Seleniu: 16% din cantitatea recomandată zilnic
  • Fier: 8% din cantitatea recomandată zilnic
  • Fosfor: 7% din cantitatea recomandată zilnic
  • Calciu: 4% din cantitatea recomandată zilnic
  • Cupru: 3% din cantitatea recomandată zilnic

 

După cum reiese și din datele de mai sus, seitanul este o sursă sănătoasă de proteine dacă nu ai intoleranță la gluten sau boala celiacă, desigur. Bogat în proteine și cu un conținut caloric scăzut, seitanul dă o senzație de sațietate, ceea ce înseamnă că e și un aliat pentru cei care își doresc să scadă în greutate. Așa că, dacă nu mănânci carne și vrei să îți variezi dieta sau dacă ești pur și simplu curios ce gust au niște produse vegetale proteice pe bază de şeitan, să știi că ai o varietate de produse pe GoVeggie.ro:

  • vrei să îți faci un sandviș cu bacon vegetal sau să adaugi niște bucățele de “bacon” pe o pizza vegetală? Atunci ai soluția: bacon bio vegan, o variantă vegană, preparată din şeitan, condimente și fum natural din lemn de fag.
  • ți-e poftă de un produs picant, asemănător cu salamul? Atunci încearcă varianta vegană: baton bio seitan cu ardei roşu iute, un preparat plin de vitamine și nutrienți benefici.
  • dacă există o “pomana porcului”, de ce nu ar exista și “pomana vegetalelor”? Poți să faci un dezmăț culinar cu cârnaţi vegani bio și aproape că nu vei simți diferența, pentru că se gătesc tot pe grătar sau în tigaie.
  • salatele parcă sunt mai gustoase și mai complete dacă adaugi un aliment cu conținut de proteine care să îți dea sațietate, nu-i așa? Data viitoare, poți să îți faci celebra salată Caesar cu felii de salam bio vegan afumat.

„Carne” deghizată în fruct

Ești vegetarian sau vegan și vrei să îți variezi dieta păstrând aportul necesar de vitamine, minerale și proteine? Sau doar îți place să experimentezi alimente noi și sănătoase, făcând ocazional pauză de la carne, dar râvnind după consistența și gustul acesteia? Răspunde corect acestor nevoi un fruct exotic, intrat recent pe piața românească: este vorba despre jackfruit, un fruct originar din Asia. Apropo, știai că este cel mai mare fruct care crește într-un copac? Greutatea lui poate varia între 4 și 40 de kilograme.

Având un conținut echilibrat de proteine, jackfruit-ul este un aliment bogat în nutrienți și vitamine, a cărui consistență – odată gătit – duce cu gândul la carne. Spre deosebire de alte fructe, îl poți consuma necopt, copt, crud sau gătit, în diferite combinații care să aducă bucurie papilelor tale gustative. Dacă îl prepari împreună cu alte alimente și îl condimentezi, obții rețete incredibil de delicioase.

Iată și alte informații utile despre beneficiile acestui fruct:

  • are o aromă dulce și fructată. Gustul este asociat cu o combinație de ananas, mango, pară și banană.
  • conține câte puțin din fiecare vitamină și mineral de care ai nevoie, precum și o cantitate însemnată de fibre și proteine.
  • datorită conținutului de potasiu, fibre și antioxidanți, reduce riscul bolilor cardiace, previne constipația şi menține sănătatea intestinelor.
  • semințele fructului sunt bogate în tiamină și riboflavină, compuși care dau energie și ajută la menținerea sănătății ochilor, pielii și a părului. În plus oferă mici cantități de minerale precum zinc, fier, calciu, cupru, potasiu și magneziu.
  • nu îngraşă, are doar 94 calorii la 100g de fruct.

În România, jackfruit-ul este greu de găsit în varianta crudă, însă, dacă vrei să-l încerci și să te bucuri de proprietățile lui în orice perioadă a anului, îți recomandăm o variantă sigură: Jackfruit bio Jacky F. la conservă de la GoVeggie.ro. Iar dacă ai nevoie de o sugestie de rețetă, te ajutăm noi cu una… picantă și delicioasă!

Tocăniță picantă cu jackfruit

Ingrediente1 lingură de ulei vegetal

  • 1 ceapă roșie tocată mărunt
  • 1 linguriță de scorțișoară
  • 1 linguriță de semințe de chimen
  • 2 lingurițe de paprika
  • 2 lingurițe de sos Tabasco (picant)
  • 1 lingură de oțet mere
  • 4 linguri sos barbecue
  • 1 conservă de 200g cu roșii cuburi
  • 2 conserve a câte 400g de Jackfruit bio Jacky F. în apă sărată

Mod de preparare:

  • Încălzește uleiul într-o tigaie și călește ceapa până când se înmoaie
  • Adaugă scorțișoara, chimenul și boiaua de ardei, apoi gătește-le împreună încă 2-3 minute. Toarnă sosul Tabasco, oțetul și sosul de barbecue și amestecă bine înainte să adaugi roșiile, bucățile de jackfruit și 200 ml apă.
  • Acoperă tigaia și lasă amestecul să fiarbă, amestecând la fiecare 5-10 minute, pentru a ajuta la desfacerea în fâșii a bucăților de jackfruit. După aceea, ia capacul și lasă compoziția la clocot încă 10 minute.
  • Ia o furculiță și verifică dacă toate fructele sunt desfăcute în fâșii. Dacă tocănița nu este destul de închegată, adaugă încă o lingură de sos barbecue.

 

Iar dacă nu ești adeptul mâncărurilor picante, găsești aici rețeta de sendviș cu jackfruit și avocado.

Semințele de chia: beneficii uimitoare pentru organism

Pline de vitamine şi minerale, ajutând la reglarea greutăţii și la controlul glicemiei, cu conținut de omega 3 mai mare decât somonul, bogate în minerale și fibre, sărace în calorii și fără gluten semințele de chia sunt o adevărată minune pentru sănătate. Semințele de chia provin de la planta numită Salvia hispanica, originară din America de Sud, și a fost consumată de azteci și mayași timp de secole întregi. 

Semințele de chia au început să fie introduse din ce în ce mai mult în meniul persoanelor care vor să aibă o alimentație sănătoasă. Aceste semințe mici și negre au un gust fad și în contact cu lichidele își măresc capacitatea și capătă o textură gelatinoasă. Această proprietate ajută organismul să mențină un echilibru hidroelectrolitic, sprinjinind astfel și procesul de digestie.

Sursă bogată în vitamine și minerale

În ciuda dimensiunii lor mici, semințele de chia sunt pline de substanțe nutritive importante. Semințele de chia conțin de asemenea acizi grași esențiali alfa-linolenic și acid linoleic, mucina, stronțiu, vitaminele A, B, E și D și minerale, inclusiv sulf, fier, iod, magneziu, mangan, niacină, tiamină.

Chia – semințele magice pentru sănătate 

Semințele de chia sunt o sursă complexă de proteine, fiind printre cele mai bogate alimente din lume din punct de vedere nutritiv. Ele sunt bogate în antioxidanți (de 3 ori mai puternici decât afinele), conțin o cantitate impresionantă de fibre, Omega 3 (de 8 ori mai mult decât somonul), calciu (de 5 ori mai mult decât laptele), bor (care ajută la absorția calciului în oase), fier (de 3 ori mai mult decât spanacul), potasiu (de 2 ori mai mult decât bananele), cupru, magneziu, zinc, seleniu, fosfor, vitamina C (de 7 ori mai multă decât portocalele).

Fiind atât de bogate în elemente nutritive, studiile au demonstrat că un consum regulat de semințe de chia poate îmbunătăți starea de sănătate în numeroase moduri.  

 

  • Asigură o digestie mai bună – Semințele de chia sunt bogate în fibre, iar acestea din urmă sunt esențiale pentru capacitatea organismului de a regla nivelul de insulină. Fiind bogate în fibre dietetice, semințele de chia ajută la reglarea tranzitului intestinal și crează rapid senzația de sațietate deoarece absorb o cantitate considerabilă de apă și își măresc volumul când ajung în stomac. Astfel se explică și de ce numeroase studii au demonstrat că semințele de chia reduc pofta de mâncare și implicit ajută la pierderea în greutate.
  • Reduc riscul bolilor de inimă – Capacitatea semințelor de chia de a reduce inflamațiile, de a regla colesterolul și tensiunea arterială le face extrem de benefice de a fi consumate pentru sănătatea inimii. De asemenea, prin consumul regulat de semințe de chia se reduce stresul oxidativ și astfel scade riscul de a dezvolta ateroscleroză.

 

În plus, semințele de chia sunt bogate în acid linoleic, un acid gras care ajută organismul să absoarbă vitaminele liposolubile A, D, E și K. Deși sunt foarte mici ca dimensiune, semințele de chia sunt destul de bogate în grăsimi sănătoase, oferind mai mulți acizi Omega-3 decât somonul. Ca sursă excelentă de acizi grași Omega-3, Chia ajută la cresterea colesterulului bun HDL, care protejează împotriva atacului cerebral și a accidentului vascular.

 

  • Îmbunătățesc performanțele fizice – Conform unor studii efectuate, s-a demonstrat că persoanele care au consumat semințe de chia au reușit să aibă o mai bună performanță în cazul unui antrenament de 90 de minute, față de persoanele care au consumat băuturi energizante sau bogate în zahăr.

 

Adăugarea unei porții de semințe de chia în alimentația zilnică, poate ajuta la creșterea metabolismului și la arderea grăsimilor de pe abdomen. De asemenea, studiile arată că semințele de chia ajută la reducerea grăsimii viscerale care este considerată ca fiind dăunătoare pentru sănătate întrucât afectează organele și contribuie la apariția diabetului zaharat și a afecțiunilor cardiace.

 

  • Îmbunătățesc sănătatea articulațiilor – Doar două linguri de semințe de chia conțin 18% din cantitatea zilnică recomandată de calciu, procentul fiind mult mai mare comparativ cu cel al lactatelor. Calciul este fundamental în menținerea sănătății și rezistenței oaselor.

 

Semințele de chia conțin de asemenea și bor, un nutrient esențial pentru sănătatea oaselor. Borul ajută la metabolizarea calciului, magneziului, manganului, fosforului și este esențial pentru creșterea sănătoasă a oaselor și a mușchilor.

 

  • Scad riscul de cancer cervical și mamar – Semințele de chia sunt bogate în acid alfa lipoic care este un acid gras Omega-3. Studiile au demonstrat că acidul lipoic limitează creșterea celulelor cancerului cervical și mamar. De asemenea, cercetătorii au descoperit că acesta duce la moartea celulelor canceroase, fără a le afecta pe cele sănătoase.
  • Sunt benefice pentru sănătatea dentară – Nu e de mirare că semințele de chia sunt un aliment de top în ceea ce privește sănătatea dinților din moment ce sunt bogate în calciu, fosfor, vitamina A și zinc. Calciul reprezintă blocul de construcție al dinților și este necesar pentru menținerea sănătății acestora.

 

Zincul ajută la prevenirea apariției tartrului, având un efect antibacterian și îndepărtând respirația urât mirositoare. Vitamina A și fosforul sunt de asemenea importanți pentru a avea dinți puternici și o gură sănătoasă.

 

  • Îmbunătățesc sănătatea pielii – Un studiu efectuat de cercetătorii din Mexic demonstrează că semințele de chia au o concentrație de antioxidanți de două ori mai mare decât cea decoperită anterior, stopând astfel cu până la 70% efectele radicalilor liberi.

 

Antioxidanții din semințele de chia accelerează procesele de reparare a pielii și previn daunele viitoare. De asemenea, consumul regulat de semințe de chia poate preveni îmbătrânirea prematură a pielii.

Pot fi consumate crude, adăugate în suc, lapte, iaurt, apă, shake-uri și în orice altă mâncare. Datorită faptului că ele absorb apa, pot fi folosite și pentru a îngroșa diferite sosuri. Se pot consuma, chiar și de către copii, zilnic, de la 1 linguriță (copii) până la 2 linguri (adulți), înmuiate 15-20 min în smoothie, cerealele de la micul dejun, iaurturi sau budinci.

TIPS

  • Pentru a înmuia semințele de chia, trebuie să folosești un raport de 1:10. Adică, la o linguriță și jumătate de semințe de chia, ai nevoie de o cană de apă. Lasă semințele să se înmoaie minimum 30 de minute, maximum 2 ore.
  • Deoarece semințele de Chia absorb lichide de până la 10 ori greutatea lor, se recomandă consumul de minim 2 l de apă pe zi.
  • Un consum de 2-3 linguri de semințe de chia pe zi este suficient pentru a profita din plin de toate mineralele și antioxidanții pe care acestea le conțin.
Favorite 0
Vezi favorite Continuă cumpărăturile